Tudor Palladi, La Mulți Ani...

 

 

Renata  Verejanu

 

Omul lui Dumnezeu

Ce pot să zic?

Din câte-am căutat

Am și mai mult

În mine de săpat...

T.Palladi 

Despre poetul cu suflet de înger, om de o rară bunătate, unul dintre cei mai profesioniști și obiectivi critici literari din țară, editor și publicist,  prozator și  traducător,  eseist și gânditor pe nume Tudor Palladi - au scris critici literari și oameni de cultură valoroși din republică și din România. Redactor a unui număr important de cărți ale colegilor săi,  Tudor Palladi e mai întâi de toate Poet.

 Fiecare-și are taina sa, zice poetul filosof și istoricul literar Tudor Palladi, oferind semenilor săi și generațiilor viitoare trei volume de eseuri cu frumosul nume Metafora între cuvânt și dramă (Metafora între cuvânt și dramă, v.1, Chișinău, 2012, Metafora între cuvânt și dramă, v.2, Chișinău, 2017, Metafora între cuvânt și dramă, v.3.  Chișinău, 2020), acest „monument literar a lui Tudor Palladi” care a urmat după volumele: Un secol de literatură română, ed.Lumina (4 volume), Chișinău, 2005, Momentul monumentelor perene (studii critice în 4 volume), Chișinău, 2005, „Împlinirea în Suferință” sau Epifaniarea ideii și sentimentului de OM, București, 2016, Reconfigurarea unui fenomen literar artistic insolit, Chișinău, 2017. Dorința de a vorbi generațiilor viitoare de bine, professionist, despre generațiile de scriitori din secolul XX și începutul sec.XXI e un merit aparte al criticului literar Tudor Palladi.  În calitatea sa de critic literar e singurul care a citit toți scriitorii de la Mateevici până la cei ce debutează azi.

Căutând acel Cuvânt „în care se află toate cuvintele”, Tudor Palladi are meritul de a vorbi cu respect despre literatura Republicii Moldova ca parte a literaturii românești, a literaturii europene, evidențiind la fiecare scriitor ce e mai de valoare. Tudor Paladi e unul dintre scriitorii Generației Dintre Secole care a desfășurat o fructuoasă activitate de integrare a literaturii din republică în spaţiul general românesc. 

Chipul frumos de Om al Cetății a lui Tudor Palladi îl vedem de-ndată cum depistăm opinia domniei sale despre Limba Română:< „Când zic „Limba Română!…”, mă văd şi mă simt, mă făuresc eu însumi pe mine din silabele dorului şi ale cântecului nostru. Or, condiţia noastră divină este Limba Română – partea şi Patria noastră de dor, de viaţă şi de moarte, de durere şi de bucurie, de zbor şi de cădere, piatra noastră de hotar şi de nemărginire, fire din fire şi întru fire, lumină din lumină şi întru lumină şi unica noastră cunună fără de spini pe care o poartă fraţii români, – semnul nostru de identitate, condiţia noastră de libertate şi de spiritualitate umană, daco-romană, latină şi divină – Limba Română”.

„Când zic „Limba Română!…”, mă văd răsărind (în locul lor)  din pământul ei ca iarba din  glie, ca pasărea din cuib, precum cântecul din gură, ca soarele din cer, ca istoria din memorie, precum cuvântul din inimă, ca izvorul din pieptul humei, ca chemarea din verdele frunzei, ca pruncul din lacrima mumei”.

„Când zic „Limba Română!…”, înseamnă că am avut-o, că o am şi veşnic o să-mi rămână steaua mea de veghe, şi drumurile mele ce de acolo, de la ea vin, de la dânsa pornesc şi tot într-acolo, la ea, duc, se întorc ca pasărea măiastră la vatră şi la cuib, la pui şi la cântec, la nemurire.”

 „Când zic „Limba Română!…”, îmi apare în faţa ochilor biserica şi feţele bisericeşti ce mi-au fost întotdeauna apropiate sufleteşte,  văd aievea răstignirile ce înfrumuseţau locul cu aerul lor divin, întărind pentru totdeauna în sufletul meu sentimentul apartenenţei universului creştin”.

 („Cel mai frumos şi veşnic interminabil poem al neamului: Limba Română”)

Iubirea eternă e evadarea metafizică a poetului Tudor Palladi. Prin poezie autorul își recuperează destinul. Registrul meditației sale are mari profunzimi sufletești, deține puterea de a conecta misterul sufletesc cu misterul cosmosului, a universului infinit, cu Puterea Divină. Tineri cercetători, talentați doctoranzi s-au aplecat asupra creației și activității lui Tudor Palladi spre al prezenta în comunicările lor la importante conferințe științifice internaționale. Acel „deal legat de vale” din volumul Odiseea lacrimii, îl ține mândru acolo sus, pe vârf de deal,  să nu fie  ademenit în valea intrigelor perioadei de tranziție, prin care trece țara.

Tudor  Palladi de mai mulți ani desfășoară o activitate aparte în calitatea sa de Președinte al Consiliului de Conducere al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație, o structură modernă a societății civile, ce reunește poeți, prozatori, taducători, eseiști, interpreți, compozitori, artiști de teatru și cinema, artiști plastici… oameni de creație de pe diferite meridiane ale mapamondului. Precum susţin membrii Uniunii, oameni de creaţie din diferite ţări: este curajoasă şi genială ideea reunirii oamenilor de creaţie de pretutindeni într-o formulă asociativă ca exemplu de afinitate şi unitate a unei mari culturi. Domnia Sa a participat activ la implementarea mai multor proiete/evenimente naționale și internaționale, cum ar fi, în calitate de membru al Juriului Internațional la importante Festivaluri Internaționale de Poezie, la desfăsurarea  Săptămânii Lucian Blaga  și aniversarea a 130 ani de la nașterea marelui poet de la Lăncrâm (Biblioteca Transilvania), la Expoziția-Eveniment „Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare” de la Biblioteca Națională, în proiectul Cartea și Cititorul, în activitatea Cenaclului „Grai Matern”… Activitatea și opera lui Tudor Palladi  a fost apreciată pe parcursul anilor cu importante premii: Premiul „Centenarul Marii Uniri”, 2018, Premiul „Opera Omnia”, 2019, Premiul „Vasile Coroban”, 2020, Premiul „Mihai Cimpoi”, 2021, Premiul „Alex Ștefănescu… premii obținute la Gala Premiilor Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație. Cele mai recente Premii ale lui Tudor Palladi (2025-2026) sunt de la cititorii săi, a oamenilor pentru care scrie,  de la importante structuri ale Societății Civile: Premiu „Promotor al Patrimoniului Cultural Imaterial” oferit de Crăciunul Oamenilor de Creație, și Premiul oferit de Centrul„Zamolcsis”. Scriitorul Tudor Palladi e Ambasador al Culturii Păcii și Ambasador al Culturii Românești.

    Distinsul domn al literelor române, Tudor (Teodosie) Palladi, sosit la Chișinău (1965) de la Bălănești, Nisporeni, pe lângă dragostea de lectură, adusese în ținuta sa modestă o cumsecădenie rar întâlnită în zilele noastre, mai ales azi când se duce o luptă aprigă pentru medalii, premii, bani, funcții, pentru aerul din respirația unui coleg mai talentat... El se  retrase departe de grupări și intrigi și a muncit... Azi, la deosebita Aniversare, scriitorul Tudor Palladi vine cu un bagaj solid și cărți de mare valoare, cu o poezie metaforică, profund filosofică, în care e multă lumină, profunzime, adevăr, viziune proprie... Metaforele poemelor sale au caracter, au voință, au demnitate, oferind imagini inedite, vizibile, clare. Ele oferă generației tinere speranță și încredere în sine. Pentru sfaturile care mi le-a dat, i-am zis Omul lui Dumnezeu. E un nume care-l prinde bine.

Cu prilejul Aniversării de 80 ani de la naștere, Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație i-a decernat poetului și criticului literar Tudor Palladi Medalia „Omul Anului” pentru merite deosebite în promovarea literaturii românești din Republica Moldova la nivel european.

La Mulți Ani, distins Domn al literelor române.

Cât mai mulți ani de viață activă.

 Sănătate și împliniri.

            Renata Verejanu