| Am primit cu plăcere invitaţia de a fi membru al Juriului la Festialul Internaţional de Poezie – Renata Verejanu, ediţia I, cunoscând de zeci de ani poezia şi activitatea poetei de la Chişinău. Mai mulţi ani în urmă i-am dăruit Renatei Verejanu câteva cărţi de ale mele, de poezii, şi iată că, Distinsa Doamnă, lecturându-mi poezia, a găsit că întrunesc acele criterii și competenţe prin care să mă fac responsabil de aprecierea altor poeţi. Într-un ceas bun Festivalului, poeţilor reuniţi la Chişinău și Poeziei mileniului trei. Dr. hab. Anatol MORARU (scriitor, publicist, istoric literar): Am cunoscut farmecul poeziei poetei de la nordul Moldovei acum mulți ani, recent fiind invitat în calitate de președinte al juriului la una dintre edițiile desfășurate la Bălți. Poeta e o deschizătoare de drumuri în literatura, în cultura noastră. Acest proiect neobișnuit pentru perioada de tranziție prin care trece micul stat, sunt sigur, a fost redactat de experimentata Renata Verejanu, care de mai multe decenii desfășoară concursuri de nivel internațional, or, prea original și bine închegat e acest Festival Internațional de Poezie, unic.
Ion Cuzuioc (poet epigramist, medic): Renata Verejanu la Hramul Poeziei! Ca să-i nominalizez în detalii activitatea vastă și multilaterală de scriitor, jurnalist, editor și luptător de pe linia întâi a Renaşterii naţionale mi-ar trebui zeci și zeci de pagini scrise, care și ele nu ar cuprinde întreg arealul creativ al protagonistei Festivalului Internaţional de Poezie „Renata Verejanu”; Omul de cultură deosebit, cu o biografie neordinară, interesantă, ce ne-a uimit pe toţi colegii de condei prin destinul pe care şi l-a creat în muncă sisifică zi de zi. Dintotdeauna ducând o luptă drastică şi cu sistemul, şi cu slujitorii lui, după fondarea Cenaclului „Grai Matern” (1988) şi apariţia antologie Ofranda omeniei (1989), Renata Verejanu devine incomodă în înțelesul deplin al cuvântului și-i este blocată activitatea editorială mai drastic chiar decât după apariția primei cărți de poezii „Până la dragoste” (1979). Dar, așa cum pe lume totu-i trecător, și regimul dictatorial diabolic se prăbuși, sistemul îşi pierdu orientarea. Renata Verejanu, aidoma unui vulcan care a mocnit și răbdat ani la rând, începe să-și folosească potențialul creativ într-o ascensiune neordinară, editând carte după carte, din mulţimea de manuscrise adunate. Despre personalitatea scriitoarei și Omului de cultură Renata Verejanu se vorbește cu dragoste și interes la diverse congrese, conferințe, seminare, reuniuni și concursuri naționale și internaționale.
Un festival al poeziei, în desfășurarea lui, are o menire mai mare ca oricare alt festival, căci volens-nolens descrie prin metafora și imaginația sa starea reală de lucruri înmiresmată cu vise și doleanțe care mai de care menite să-l facă pe om mai frumos, mai puternic și mai curajos, cu dragoste de viață și de apropiatul său. Un festival de poezie mai are menirea să purifice societatea și mediul care-l înconjoară și de unele metehne omenești ce mai bântuie printre noi. Un festival de poezie mai este și o catedrală spirituală a omului în care el se poate spovădui prin versul creativ. Distinsul Om al culturii și literaturii, Renata Verejanu, a avut curajul ca nimeni altul nu doar să fie protagonista unui Festival Internațional de Poezie ce-i poartă cu onoare numele! ci și să-i garanteze succesul. Festivalul se desfășoară cu mult succes, deconspirând noi talente destoinice să are ogorul creativ al frumosului, Măria sa, Poezia.  Galina CODREANU (jurnalist TV): Ideea de a realiza Festivalul Internaţional de Poezie „Renata Verejanu”„bântuia” Academia Europeană a Societăţii Civile de mulţi ani. Însă poeta nu accepta. Edita insistent, lucru ce a provocat nelinişte la curte şi o campanie tacită, de distrugere ascunsă a carierei literare, şi chiar a destinului poetei - fiind inevitabilă desfăşurarea Festivalului, ce se deosebeşte de tot ce s-a produs până azi în domeniul dat. În numele Poeziei, Poetul şi-a asumat riscul de a pierde unii „prieteni”, dobândind sute de noi prieteni: admiratori şi cititori veritabili. În numele Poeziei adevărate, a Omului de Talent, an de an se muncește la acest proiect care reunește multe personalități.
E.S. Nicolae Mareş (scriitor, publicist, diplomat): Blaga, marele filosof, poet, dramaturg, traducător a devenit puntea care mă leagă de această frumoasă familie de scriitori români basarabeni: Daniel Verejanu, doctorandul acad. Mihai Cimpoi şi mama dânsului, Renata Verejanu.
 Totul s-a petrecut la Lancrăm, în casa veche în care s-a născut Lucian Blaga, la edițiile mai recente aleFestivalul Internaţional care îi poartă numele. Am fost plăcut surprins când am aflat că tânărul, promițătorul Daniel s-a aplecat de câțiva ani asupra vieții și creației autorului Trilogiei cunoașterii. Mai mult, am avut ocazia să ascult două din intervențiile sale la Festival, contribuții în care cu mult curaj pune în valoare aspecte inedite privind gândirea blagiană în context universal. O face cu mult har. Spune lucruri despre care la București, în România și în alte țări nu prea s-a spus. Aceasta a fost concluzia la care am ajuns după ce a prezentat comunicarea intitulată: „Lucian Blaga, puterea creatoare ca putere absolută”. Orașul Festivalului - Sebeșul își pune mari speranțe în interpretările sale, în temeinicia manuscrisului la care lucrează. Academicianul Alexandru Surdu știe și apreciază demersurile doctorandului de la Chișinău. În acest context, mă gândesc că Blaga ar fi cu siguranță mândru că re-trece Prutul. Ar fi cu siguranță bucuros dacă ar vedea frumoasa statuie înălțată în memoria sa pe Aleea Scriitorilor Români – imagine pe care eu am pus-o pe coperta uneia din cărțile mele, consacrate marelui poet și cărturar român, nu în ultimul rând – Diplomat. Mai mult ca sigur că Blaga ar fi bucuros să aibă o luminoasă călăuză în persoana tânărului savant Daniel Verejanu. Despre Renata Verejanu, despre creația și neastâmpărul ei am aflat încă din anii 90 de la Grigore Vieru, în timpul unei vizite pe care a făcut-o în România. Eram atunci director în Ministerul Afacerilor Externe și am mers împreună cu el și cu Laurențiu Ulici la Bacău, unde Renata Verejanu descoperea tinere talente. Marele poet o iubea și știa multe din poeziile ei. Mi-a și recitat din cartea ei de debut: Femeia care plânge de parcă ar cânta, Femeia care cântă de parcă-ar săruta, Femeia ce sărută de parcă vrea să râdă, Femeia care râde cu inima ei sfântă… (Cântec) Sau: ”Cuvintele mele, pedepsele mele îndelungi…” Despre organizarea Festivalului cu aură internațională, care poartă numele autoarei volumelor Ofranda omeniei, Metafora nemuririi, Poetul dintre milenii, Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare etc. am aflat numai în ultimul timp. Mă bucur că acesta are loc la Chișinău, mai ales că în aceste zile am fost invitat de prieteni poeți din Siberia/Iakutia, la o acțiune similară. Din draftul programului primit de la organizatori, am realizat că Festivalul Internaţional de Poezie „Renata Verejanu” a devenit un punct de referință pentru promovarea literaturii românești, protagonista fiind un adevărat ambasador al culturii române. Aștept cu mare interes să mă reîntâlnesc la Chişinău cu poeţi, eseişti, traducători, compozitori, artişti plastici… pentru a pune în valoare valențele creative românești. Iurie COLESNIC (poet, istoric literar): Salut și susțin Festivalul Internațional de Poezie a cărei protagonistră este colega mea de condei, dar și de la primul Institut. Renata Verejanu merită acest original festival. Cine, dacă nu ea, care a desfășurat zeci de festivaluri și a creat o rampă de lansare a tinerilor dotaţi, de formare a unei elite artistice, adică a creat ceea ce a lipsit în viaţa generaţiilor precedente. Este o mare realizare a unei poete mari, care s-a dovedit a fi şi o curajoasă promotoare a talentelor acestui neam şi o talentată formatoare a vieţii culturale pe parcursul a peste treizeci de ani ai perioadei de tranziţie, perioadă în care fiecare se gândea doar la sine.
 Pentru a schiţa un portret al poetei Renata Verejanu e necesar de o paletă foarte bogată de culori… Apreciată la apariţia primei cărţi de poeme (Până la dragoste, 1979), nu s-a oprit la poezie, ci în calitate de publicist a ştiut să formuleze opinii, să formuleze principii... dar să-și formeze şi propriul caracter: un Om dârz, un Om care ştie ce vrea şi pentru care contează foarte mult Demnitatea... Deşi anii trec, Renata Verejanu rămâne acelaşi vulcan de energie creatoare… ghidată de dragostea de frumos, dragostea faţă de om, un Poet care a avut „marele noroc" să se nască chiar în gura unui balaur monstruos cu numele de totalitarism, dar a știut să se lupte cu acel balaur pentru a nu se lăsa înghiţită de el, şi, în biruinţele de zi de zi, poetul Renata Verejanu a creat o poezie filosofică, modernă, bogată în metafore inedite şi nespus de originale… Daniel IONIȚĂ (Sydney) Poet, traducător, redactor. Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, ajuns la ediția a X, în 2023, este o necesitate.
 Când am descoperit poezia Renatei Verejanu, am tradus câteva poeme și i le-am trimis autoarei. Era cam pe la prima ediție a acestei competiții. Protagonista acestui festivalul Renata Verejanu, le-a introdus în concurs, eu alegându-mă cu un premiu. În august 2018 am ajuns la Chișinău pentru evenimentul lansării unei antologii bilingve (în română și engleză) reprezentând poeți importanți din Republica Moldova (Basarabia Sufletului Meu – Editura Mediaton, Toronto, Canada) editată de mine împreună cu scriitoarea și redactorul Maria Tonu. Am fost găzduiți cu multă căldură de Biblioteca „Onisifor Ghibu” și directorul ei Vitalie Răileanu, de somități literare importante cum ar fi Arcadie Suceveanu, Leo Butnaru și alții, într-o veritabilă sărbătoare a poeziei de limbă română scrisă la răsărit de Prut. Dar cea mai deosebită personalitate, prin energie și creativitate, a fost întruchipată de scriitoarea și promotoarea culturală Renata Verejanu. Am ajuns astfel să o cunosc, și să împărtășim reciproc experiențe și amintiri despre ceea ce iubim amândoi: literatura, și poezia în special. Nu este de mirare că mari scriitori, poeți, traducători, compozitori, artiști plastici, eseiști și alte personalități participă cu entuziasm la acest festival, căci pe aripile lui poezia este ridicată pe culmile artistice și de prezentare pe care le merită. Renata Verejanu nu este numai un poet sau doar protagonista. Este un fenomen, un om de o creativitate și generozitate excepțională, care dorește ca și alți scriitori să ajungă să fie cunoscuți, apreciați, citiți. Asta mulți doresc, însă Renata Verejanu are capabilitatea s-o și aducă la îndeplinire. Am participat la multe evenimente, festivaluri, lansări de carte – atât în România mea natală, apoi în țara de adopție – Australia, în Statele Unite ale Americii – etc. Nu am întâlnit încă un asemenea eveniment care să însumeze verva, diversitatea și bucuria adusă de acest festival internațional. E de ajuns să enumăr câțiva din membrii juriului, prezenți sau foști – academicianul Mihai Cimpoi, compozitorul Eugen Doga, scriitorii Tudor Palladi, Melania Cuc, Romeo Tarhon, Emil Brumaru – pentru a numi doar câțiva – care exemplifică în mod specific calitatea festivalului. Renata Verejanu, prin festivalul ce îi poartă numele, ne-a obișnuit de mult cu un asemenea nivel! Dar e necesar să ne amintim cu fiecare ocazie a acestui eveniment, ce se petrece în fața noastră, azi – că el este o culme artistică și de organizare rară, un moment pentru suflet, o clipă de har! Sunt bucuros să fiu membru al Juriului Internațional la un asemenea festival.
| Ce este un Festivalul Internaţional de PoezieDaniel Verejanu, Președinte Festival. Festivalul Internaţional de Poezie „Renata Verejanu”
|